Răspunsuri Corecte - Exerciţii şi Teste de limba Germană

Raspunsuri corecte exercitii si teste de Germana

Aici sunt afişate răspunsurile corecte la exerciţiile şi testele în limba Germană postate pe ro.waialo.com

Răspunsurile Corecte pentru Exerciţii de Germană - Partea 1
1.1
a: 1.Ida 2.Samuel 3.Theodor 4.Ida 5.Nordpol 6.Anton
b: 1.Martha 2.Anton 3.Richard 4.Ida 5.Ulrich 6.Samuel
c: 1.Anton 2.Dora 3.Ida 4.Nordpol 5.Anton

Răspunsurile Corecte pentru Exerciţii de Germană - Partea 2
2.1
a: 1.einundvierzig 2.siebenundachtzig 3.dreizehn 4.zweiundzwanzig 5.neunundsiebzig
b: 1.vierhunderteinunddreißig 2.achthundertelf 3.siebenhundertfünfundfünfzehn 4.vierhundertzweiundzwanzig 5.fünfhundertsiebenunddreißig
c: 1.eintausendzweihundertsiebenunsiebzig 2.eintausendsiebenhundertsechzehn 3.eintausendvierhundertdreiundsechzig 4.eintausendneunhundertzwölf 5.eintausendfünfhundertachtundzwanzig

2.2
a: 2.vier b: 3.fünf c: 3.zwei

2.3
a: 2.sechs b: 2.neun c: 3.siebzig

Răspunsuri Corecte - Exerciţii şi Teste de limba Germană

Răspunsurile Corecte pentru Exerciţii de Germană - Partea 2
2.1
a: 1.einundvierzig 2.siebenundachtzig 3.dreizehn 4.zweiundzwanzig 5.neunundsiebzig
b: 1.vierhunderteinunddreißig 2.achthundertelf 3.siebenhundertfünfundfünfzehn 4.vierhundertzweiundzwanzig 5.fünfhundertsiebenunddreißig
c: 1.eintausendzweihundertsiebenunsiebzig 2.eintausendsiebenhundertsechzehn 3.eintausendvierhundertdreiundsechzig 4.eintausendneunhundertzwölf 5.eintausendfünfhundertachtundzwanzig

2.2
a: 2.vier b: 3.fünf c: 3.zwei

2.3
a: 2.sechs b: 2.neun c: 3.siebzig

Exerciţii de Germană - Partea 2

Exercitii de Germana - Partea 2

Pentru o rezolvare cât mai corectă a exerciţiilor care urmează, vă rugăm să citiţi şi să învăţaţi Lecţia 2 de Germană: Numerele in Germana deoarece acest articol este în strânsă legătură cu următoarele exerciţii:

2.1 Completaţi spaţiile punctate cu răspunsul corect în limba Germană:

2.1.a Exemplu: douăzeci şi cinci - fünfundzwanzig
1. patruzeci şi unu - ..........
2. optzeci şi şapte - ..........
3. treisprezece - ..........
4. douăzeci şi doi - ..........
5. şaptezeci şi nouă - ..........

2.1.b Exemplu: şapte sute douăzeci şi trei - siebenhundertdreiundzwanzig
1. patru sute treizeci şi unu - ..........
2. opt sute unsprezece - ..........
3. şase sute cincizeci şi cinci - ..........
4. patru sute douăzeci şi doi - ..........
5. cinci sute treizeci şi şapte - ..........

2.1.c Exemplu: o mie nouă sute optzeci şi opt - eintausendneunhundertachtundachtzig
1. o mie două sute şaptezeci şi şapte - ..........
2. o mie şapte sute şaisprezece - ..........
3. o mie patru sute şaizeci şi trei - ..........
4. o mie nouă sute doisprezece - ..........
5. o mie cinci sute douăzeci şi opt - ..........

2.2 Alegeţi răspunsul corect:

a. sechzehn geteilt durch ..... ist gleich vier

1. acht 2. vier 3. zwei

b. fünfundzwanzig geteilt durch fünf ist gleich .....

1. vier 2. elf 3. fünf

c. acht geteilt durch ..... ist gleich vier

1. sieben 2. drei 3. zwei

2.3 Alegeţi răspunsul corect:

a. zwei mal drei ist gleich .....

1. acht 2. sechs 3. zwei

b. neun mal ..... ist gleich einundachtzig

1. zehn 2. neun 3. neunzehn

c. zehn mal sieben ist gleich .....

1. sieben 2. siebzehn 3. siebzig

Metodă de lucru:
Scrieţi răspunsurile pe o hârtie. Verificaţi dacă răspunsurile pe care le-aţi oferit sunt corecte apăsând pe următorul link → Răspunsuri Corecte - Exerciţii şi Teste de limba Germană

Răspunsuri Corecte - Exerciţii şi Teste de limba Germană

Raspunsuri corecte exercitii si teste de Germana

Aici sunt afişate răspunsurile corecte la exerciţiile şi testele în limba Germană postate pe ro.waialo.com

Răspunsurile Corecte pentru Exerciţii de Germană - Partea 1
1.1
a: 1.Ida 2.Samuel 3.Theodor 4.Ida 5.Nordpol 6.Anton
b: 1.Martha 2.Anton 3.Richard 4.Ida 5.Ulrich 6.Samuel
c: 1.Anton 2.Dora 3.Ida 4.Nordpol 5.Anton

Exerciţii de Germană - Partea 1

Exercitii de Germana - Partea 1

Pentru o rezolvare cât mai corectă a exerciţiilor care urmează, vă rugăm să citiţi şi să studiaţi Cum se spune un nume pe litere? Fonetica Germana deoarece acest articol este în strânsă legătură cu următoarele exerciţii:

1.1 Completaţi spaţiile punctate cu numele corect care a fost atribuit literei respective în lecţiile pe care le-aţi învăţat pe website-ul nostru:

1.1.a Numele meu este Cristina - Ich heiße Cristina
Puteţi spune numele dumneavoastră pe litere, vă rog? - Können Sie bitte Ihren Namen buchstabieren?
Da, pot... - Ja, Ich kann...
Exemplu 1 : "C" wie "Cäsar"
Exemplu 2 : "r" wie "Richard"
1. "i" wie ..........
2. "s" wie ..........
3. "t" wie ..........
4. "i" wie ..........
5. "n" wie ..........
6. "a" wie ..........

1.1.b Numele meu este Marius - Ich heiße Marius
Puteţi spune numele dumneavoastră pe litere, vă rog? - Können Sie bitte Ihren Namen buchstabieren?
Da, pot... - Ja, Ich kann...
1. "M" wie ..........
2. "a" wie ..........
3. "r" wie ..........
4. "i" wie ..........
5. "u" wie ..........
6. "s" wie ..........

1.1.c Numele meu este Adina - Ich heiße Adina
Puteţi spune numele dumneavoastră pe litere, vă rog? - Können Sie bitte Ihren Namen buchstabieren?
Da, pot... - Ja, Ich kann...
1. "A" wie ..........
2. "d" wie ..........
3. "i" wie ..........
4. "n" wie ..........
5. "a" wie ..........

Metodă de lucru:
Scrieţi răspunsurile pe o hârtie. Verificaţi dacă răspunsurile pe care le-aţi oferit sunt corecte apăsând pe următorul link → Răspunsuri Corecte - Exerciţii şi Teste de limba Germană

Cum se spune un nume pe litere in Germana

Cum se spune un nume pe litere in Germana

Alfabetul fonetic şi modul recomandat de a spune un nume pe litere în Germană. În această lecţie oferita de waialo.com puteţi studia alfabetul fonetic şi modul recomandat de a spune un nume pe litere în Germană. Alfabetul fonetic a fost creat pentru a nu se face confuzii de scriere atunci când sunt citite literele şi cuvintele, de aceea, alfabetul fonetic este cea mai bună metodă de a spune un nume pe litere atunci când este necesar. În tabelul de mai jos, puteţi studia fiecare literă şi numele atribuit acesteia în limba Germană.

Litera	A.F.G*	Pronunţia	Litera	A.F.G*	Pronunţia
A   a	Anton	an-ton	Ä   ä	Ärger	erga
B   b	Berta	berta	C   c	Cäsar	ţeza
D   d	Dora	dora	E   e	Emil	imil
F   f	Friedrich	frid-rih	G   g	Gustav	gustaf
H   h	Heinrich	hain-rih	I   i	Ida	ida
J   j	Julius	iulius	K   k	Kaufmann	kauf-man
L   l	Ludwig	lud-vih	M   m	Martha	marta
N   n	Nordpol	nortpol	O   o	Otto	oto
Ö   ö	Ökonom	econom	P   p	Paula	paula
Q   q	Quelle	cvele	R   r	Richard	rih-art
S   s	Siegfried	zig-frid	ß	Eszett	es-ţet
T   t	Theodor	teo-dor	U   u	Ulrich	ul-rih
Ü   ü	Übermut	iubărmut	V   v	Viktor	victor
W   w	Wilhelm	vil-helm	X   x	Xanthippe	csan-tipe
Y   y	Ypsilon	ip-silon	Z   z	Zeppelin	ţepelin

A.F.G* - Alfabetul Fonetic German

Alfabetul Fonetic în Austria şi Elveţia:

Alfabetul Fonetic în Austria este un pic diferit de cel întâlnit în Germania, diferenţele fiind: cuvintele Kaufmann, Ökonom, Übermut, Xanthippe şi Zeppelin, sunt înlocuite de cuvintele Konrad, Österreich, Übel, Xaver şi Zürich. Şi Alfabetul Fonetic din Elveţia are unele modificări, în comparaţie cu cel din Germania: cuvintele Dora, Kaufmann, Ökonom, Paula, Xanthippe şi Zeppelin, sunt înlocuite de cuvintele Daniel, Kaiser, Örlikon, Peter, Xaver şi Zürich.

Modul recomandat de a spune un nume pe litere în limba Germană:

În limba Germană unele litere au mai multe pronunţii, ceea ce îngreunează uneori citirea lor, iar pentru o întelegere cât mai corectă, puteţi fi rugat în nenumărate situaţii să silabisiţi un nume pe litere. În următoarele rânduri vom învătă cum se spune un nume pe litere în limba Germană.

Una din variantele cel mai des întâlnite în limba Română, atunci când vrem să spune un nume pe litere, este: (vom folosi, de exemplu numele "Alin") A de la "Ana", L de la "Lazăr", I de la "Ion", N de la "Nicolae". În limba Germană este aproximativ aceeaşi formulă, schimbările fiind:

1. în loc de "de la" vom utiliza "wie".

2. iar în locul numelor "Ana", "Lazăr", "Ion" şi "Nicolae" vom folosi varianta Germană, şi anume "Anton", "Ludwig", "Ida" şi "Nordpol". (nu este obligatoriu sa folosiţi numele întâlnite în alfabetul fonetic German, puteţi folosi şi nume de oraşe Germane sau nume de ţări în limba Germană). Atenţie! dacă doriţi să folosiţi nume de ţări sau oraşe, trebuie să fiţi siguri pe scrierea şi pronunţia acestora în limba Germană, de exemplu: "Austria" în limba Germană se scrie "Österreich" şi se pronunţă "iostăr-raih".

Dacă doriţi să spuneţi "la fel ca prima literă din..." puteţi folosi exprimarea "wie der erste Buchstabe in...".

Cum spui "Alin" în limba Germană, pe litere?

A wie "Anton", L wie "Ludwig", I wie "Ida", N wie "Nordpol".

Câteva propoziţii de bază, utile în acest tip de situaţie:

Care este numele dvs.? - Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal)
Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?)
Care este numele dvs. de familie? - Was ist Ihren Nachname? (pronunţia : vas ist irăn nah-name?)
Numele meu este... - Ich heiße... (pronunţia : ih haise...)
Puteţi spune numele pe litere, vă rog? - Können Sie den Namen bitte buchstabieren? (pronunţia : chionăn zi den Namen bite buhştabirăn?)
Puteţi spune numele dvs. pe litere, vă rog? - Können Sie bitte Ihren Namen buchstabieren? (pronunţia : chionăn zi bite irăn Namen buhştabirăn?)
Da, pot - Ja, Ich kann (pronunţia : ia, ih can)

Verbele Auxiliare si Modale

Verbele Auxiliare si Modale in Germana

Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a condiţionalului.

haben - a avea

Prezent

ich habe - eu am
du hast - tu ai
er hat - el are
wir haben - noi avem
ihr habt - voi aveţi
sie haben - ei au

Viitor simplu

ich werde haben - eu voi avea
du wirst haben - tu vei avea
er wird haben - el va avea
wir werden haben - noi vom avea
ihr werdet haben - voi veţi avea
sie werden haben - ei vor avea

sein - a fi

Prezent

ich bin - eu sunt
du bist - tu eşti
er ist - el este
wir sind - noi suntem
ihr seid - voi sunteţi
sie sind - ei sunt

Viitor simplu

ich werde sein - eu voi fi
du wirst sein - tu vei fi
er wird sein - el va fi
wir werden sein - noi vom fi
ihr werdet sein - voi veţi fi
sie werden sein - ei vor fi

werden - a deveni

Prezent

ich werde - eu voi
du wirst - tu vei
er wird - el va
wir werden - noi vom
ihr werdet - voi veţi
sie werden - ei vor

Viitor simplu

ich werde werden - eu voi deveni
du wirst werden - tu vei deveni
er wird werden - el va deveni
wir werden werden - noi vom deveni
ihr werdet werden - voi veţi deveni
sie werden werden - ei vor deveni

Verbele modale în limba germană se pun după subiect in propoziţie iar verbul principal se duce automat la sfârşitul propoziţiei.

dürfen - a avea voie să

Prezent

ich darf - eu am voie să
du darfst - tu ai voie să
er darf - el are voie să
wir dürfen - noi avem voie să
ihr dürft - voi aveţi voie să
sie dürfen - ei au voie să

Perfect compus

ich habe gedurft - eu am avut voie să
du hast gedurft - tu ai avut voie să
er hat gedurft - el a avut voie să
wir haben gedurft - noi am avut voie să
ihr habt gedurft - voi aţi avut voie să
sie haben gedurft - ei au avut voie să

Viitor simplu

ich werde durfen - eu voi avea voie să
du wirst durfen - tu vei avea voie să
er wird durfen - el va avea voie să
wir werden durfen - noi vom avea voie să
ihr werdet durfen - voi veţi avea voie să
sie werden durfen - ei vor avea voie să

können - a putea

Prezent

ich kann - eu pot
du kannst - tu poţi
er kann - el pot
wir können - noi putem
ihr könnt - voi puteţi
sie können - ei pot

Perfect compus

ich habe gekonnt - eu am putut
du hast gekonnt - tu ai putut
er hat gekonnt - el a putut
wir haben gekonnt - noi am putut
ihr habt gekonnt - voi aţi putut
sie haben gekonnt - ei au putut

Viitor simplu

ich werde können - eu voi putea
du wirst können - tu vei putea
er wird können - el va putea
wir werden können - noi vom putea
ihr werdet können - voi veţi putea
sie werden können - ei vor putea

mögen - a-i plăcea

Prezent

ich mag - îmi place
du magst - îţi place
er mag - lui/ei îi place
wir mögen - nouă ne place
ihr mögt - vouă vă place
sie mögen - le place

Perfect compus

ich habe gemocht - mi-a plăcut
du hast gemocht - ti-a plăcut
er hat gemocht - lui/ei i-a placut
wir haben gemocht - nouă ne-a plăcut
ihr habt gemocht - vouă v-a placut
sie haben gemocht - le-a plăcut

Viitor simplu

ich werde mögen - îmi va plăcea
du wirst mögen - îşi va plăcea
er wird mögen - îi va plăcea
wir werden mögen - ne va plăcea
ihr werdet mögen - vă va plăcea
sie werden mögen - le va plăcea

müssen - a trebui neaparat

Prezent

ich muss - eu trebuie (neaparat) să
du musst - tu trebuie (neaparat) să
er muss - el trebuie (neaparat) să
wir müssen - noi trebuie (neaparat) să
ihr müsst - voi trebui (neaparat) să
sie müssen - ei trebuie (neaparat) să

Perfect compus

ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) să
du hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) să
er hat gemusst - a trebuit (neaparat) să
wir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) să
ihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) să
sie haben gemusst - a trebuit (neaparat) să

Viitor simplu

ich werde müssen - eu va trebui (neaparat) să
du wirst müssen - tu va trebui (neaparat) să
er wird müssen - va trebui (neaparat) să
wir werden müssen - noi va trebui (neaparat) să
ihr werdet müssen - voi va trebui (neaparat) să
sie werden müssen - va trebui (neaparat) să

sollen - a trebui să

Prezent

ich soll - eu ar trebuie să
du sollst - tu ar trebuie să
er soll - el ar trebuie să
wir sollen - noi ar trebuie să
ihr sollt - voi ar trebui să
sie sollen - ei ar trebuie să

Perfect compus

ich habe gesollt - eu ar fi trebuit să
du hast gesollt - tu ar fi trebuit să
er hat gesollt - ar fi trebuit să
wir haben gesollt - noi ar fi trebuit să
ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit să
sie haben gesollt - ar fi trebuit să

Viitor simplu

ich werde sollen - eu va trebui să
du wirst sollen - tu va trebui să
er wird sollen - va trebui să
wir werden sollen - noi va trebui să
ihr werdet sollen - voi va trebui să
sie werden sollen - va trebui să

wollen - a vrea

Prezent

ich will - eu vreau
du willst - tu vrei
er will - el vrea
wir wollen - noi vrem
ihr wollt - voi vreţi
sie wollen - ei vor

Perfect compus

ich habe gewollt - eu am vrut
du hast gewollt - tu ai vrut
er hat gewollt - el a vrut
wir haben gewollt - noi am vrut
ihr habt gewollt - voi aţi vrut
sie haben gewollt - ei au vrut

Viitor simplu

ich werde wollen - eu voi vrea
du wirst wollen - tu vei vrea
er wird wollen - el va vrea
wir werden wollen - noi vom vrea
ihr werdet wollen - voi veţi vrea
sie werden wollen - ei vor vrea

Substantivul in Germana

Substantivul in Germana

Substantivul: Genul Masculin
"Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin.
Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile.
Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.
Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag...

Substantivul: Genul Feminin
"Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin.
Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete.
Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in.
Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.
Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die Ärztin, die Lehrerin...

Substantivul: Genul Neutru
"Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru.
Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni.
Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-...
Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment.

Formarea pluralului
Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular.
Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage
Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.
Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen
Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular.

Substative care au forme numai la singular:
das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit.

Substantive care au forme numai la plural:
die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Pronumele in Germana

Pronumele in Germana

Pronumele Interogativ
când? - wann? (se pronunţă "van?")
pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?")
de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?")
ce? - was? (se pronunţă "vas?")
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
cine? - wer? (se pronunţă "viă?")
pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?")
cui? - wem? (se pronunţă "viem?")
care? - welche? (se pronunţă "velhe?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")
cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")
cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?")
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?")
prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?")
pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?")
împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?")
dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?")
încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?")
cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?")
spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?")
la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?")
pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?")
de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?")
în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?")
peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?")
despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?")
sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")
despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?")
în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")

Pronumele Personal:
I sg. eu - ich (se pronunţă "ih")
II-a sg. tu - du (se pronunţă "du")
III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea")
III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea")
III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi")
I pl. noi - wir (se pronunţă "via")
II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi")

Pronumele Posesiv:
I sg. al meu - mein (se pronunţă "main")
II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")
III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain")
III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir")
III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain")
I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr")
II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr")
III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir")
II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir")
cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?

Pronumele Reflexiv:

Acuzativ
I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih")
II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih")
III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih")
I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih")

Dativ
I sg. mie - mir (se pronunţă "mia")
II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia")
III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih")
I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz")
II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih")
III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")

Prepoziţiile în Germană

Prepozitiile in Germana

Prepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea:

incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")

Prepozitii la Acuzativ:

la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um")
fara - ohne (se pronunţă "one")
de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang")
pana la - bis (se pronunţă "one")
printre , prin - durch (se pronunţă "duih")
pentru - für (se pronunţă "fiur")

Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea:

unde? - wo? (se pronunţă "vo?")

Prepozitii la Acuzativ:

din - aus (se pronunţă "aus")
la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai")
cu - mit (se pronunţă "aus")
dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah")
de , din , de la - seit (se pronunţă "zait")
de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon")
la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")

Numeralul ordinal in Germana

Numeralul ordinal in Germana

În această lecţie veţi învăţa numeralul ordinal de la 1 la 100 în limba Germană

Numeralul ordinal de la 1 la 19 în limba Germană se formează conform următorului model: numeralul cardinal + terminaţia -te (excepţie fac: erste (1), dritte (3), siebte (7) şi achte (8). Numeralul ordinal de la 20 la 100 în limba Germană se formează conform următorului model: numeralul cardinal + terminaţia -ste. Numeralul ordinal în limba Germană poate avea mai multe terminaţii, deoarece, este tratat asemănător unui adjectiv. În tabelul următor găsiţi numeralele ordinale în Germană de la 1 la 100, excepţiile sunt mai închise la culoare iar sfaturile de pronunţie sunt pe coloana a patra.

în Română		în Germană	Pronunţia / Se citeşte:
mas.	fem.
primul	prima	erste	estă
al doilea	a doua	zweite	ţvaite
al treilea	a treia	dritte	drită
al patrulea	a patra	vierte	fiătă
al cincilea	a cincea	fünfte	fiunftă
al şaselea	a şasea	sechste	zecstă
al şaptelea	a şaptea	siebte	zibtă
al optulea	a opta	achte	ahtă
al nouălea	a noua	neunte	nointă
al zecelea	a zecea	zehnte	ţentă
al unsprezecelea	a unsprezecea	elfte	elftă
al doisprezecelea	a douăsprezecea	zwölfte	ţviolftă
al treisprezecelea	a treisprezecea	dreizehnte	drai-ţen-tă
al paisprezecelea	a paisprezecea	vierzehnte	fir-ţen-tă
al cincisprezecelea	a cincisprezecea	fünfzehnte	fiunf-ţen-tă
al şaisprezecelea	a şaisprezecea	sechzehnte	zecs-ţen-tă
al şaptesprezecelea	a şaptesprezecea	siebzehnte	zib-ţen-tă
al optsprezecelea	a optsprezecea	achtzehnte	aht-ţen-tă
al nouăsprezecelea	a nouăsprezecea	neunzehnte	noin-ţen-tă
al douăzecilea	a douăzecea	zwanzigste	ţvan-ţig-stă
al douăzeci şi unulea	a douăzeci şi una	einundzwanzigste	ain-und-ţvan-ţig-stă
al douăzeci şi doilea	a douăzeci şi doua	zweiundzwanzigste	ţvai-und-ţvan-ţig-stă
al douăzeci şi treilea	a douăzeci şi treia	dreiundzwanzigste	drai-und-ţvan-stă
al treizecilea	a treizecea	dreißigste	drai-sig-stă
al patruzecilea	a patruzecea	vierzigste	fir-ţig-stă
al cincizecilea	a cincizecea	fünfzigste	fiunf-ţig-stă
al şaizecilea	a şaizecea	sechzigste	zecs-ţig-stă
al şaptezecilea	a şaptezecea	siebzigste	zib-ţig-stă
al optzecilea	a optzecea	achtzigste	aht-ţig-stă
al nouăzecelea	a nouăzecea	neunzigste	noin-ţig-stă
al o sutălea	a o suta	hundertste	hun-dat-stă

Numeralul ordinal în limba Germană - Propoziţii:

Astăzi este prima zi de muncă - Heute ist der erste Arbeitstag (pronunţia: hoite ist dea erste arbaiţ-tag)
Al doilea este fiul meu - Der zweite ist mein Sohn (pronunţia: dea ţvaite ist main zon)
El este al treilea - Er ist der dritte (pronunţia: e ist dea drite)

Conjuncţiile în Germană

Conjunctiile in Germana

Conjuncţiile Coordonatoare:
şi - und (se pronunţă "und")
sau - oder (se pronunţă "odă")
dar , însa - aber (se pronunţă "abăr")
ci - sondern (se pronunţă "zondărn")
pentru că - denn (se pronunţă "den")
nici - weder (se pronunţă "vidăr")
nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur")
când - bald (se pronunţă "bald")
parţial - teils (se pronunţă "tails")
atât - sowohl (se pronunţă "zovol")
pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ")
pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ")

Conjuncţiile Subordonatoare:
ca - dass (se pronunţă "das")
când - als (se pronunţă "alz")
când - wenn (se pronunţă "ven")
în timp ce - während (se pronunţă "verend")
înainte să - bevor (se pronunţă "befoa")
până - bis (se pronunţă "bis")
după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem")
de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt")
atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe")
de cănd - seit (se pronunţă "zait")
ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft")
cum - wie (se pronunţă "vi")
ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op")
aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das")
ca să - damit (se pronunţă "damit")
fiindcă - wiel (se pronunţă "vil")
deoarece - da (se pronunţă "da")
mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal")
deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol")
deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih")
cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem")
dacă , când - wenn (se pronunţă "ven")
în caz că - falls (se pronunţă "fals")

Conjuncţiile subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe care o introduc.

Exemple:
Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan")

Adverbe in Germana

Adverbe in Germana

Adverbul de cauză răspunde la întrebările:
de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")
de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")
de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")
de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")
la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")

Adverbul de Cauză:
de aceea - darum (se pronunţă "da-rum")
aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah")
aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit")
în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals")
deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals")
totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet")
prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen")
şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih")
în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals")
în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals")
totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh")
în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten")
de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen")

Adverbul de mod răspunde la întrebările:
cum? - wie? (se pronunţă "vi?")

Adverbul de Mod:
altfel - anders (se pronunţă "andărs")
în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens")
astfel/aşa - so (se pronunţă "so")
în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen")
întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih")
aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart")
cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize")
fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs")
mult - sehr (se pronunţă "zer")
abia - kaum (se pronunţă "caum")
excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus")
de altfel - sonst (se pronunţă "zonst")
numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr")
cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest")
în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem")
în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem")

Adverbul de timp răspunde la întrebările:
când? - wann? (se pronunţă "van?")
cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")
cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")

Adverbul de Timp:
la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs")
curând - bald (se pronunţă "bald")
atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz")
apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan")
acum - jetzt (se pronunţă "ieţ")
chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn")
mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est")
mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin")
azi - heute (se pronunţă "hoite")
maine - morgen (se pronunţă "morghen")
de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea")
uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen")
poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen")
multa vreme - lange (se pronunţă "langhe")
inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe")
rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")
intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen")
intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile")
de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih")
de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea")
in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih")
in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih")
la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt")
in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih")
mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a")
ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn")
de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem")
intotdeauna - immer (se pronunţă "ima")
frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih")
permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ")

Adverbul de loc răspunde la întrebările:
unde? - wo? (se pronunţă "vo?")
de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?")
incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")

Adverbul de Loc:
aici - hier (se pronunţă "hia")
acolo - da (se pronunţă "da!")
acolo - dort (se pronunţă "dort")
inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen")
sus - oben (se pronunţă "obăn")
dedesubt - unten (se pronunţă "untăn")
in exterior - außen (se pronunţă "ausăn")
inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ")
de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an")
in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea")
aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia")
la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ")
la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf")
inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ")
in fata - vorn (se pronunţă "forn")
in spate - hinten (se pronunţă "hintăn")
la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ")
peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal")
la stanga - links (se pronunţă "links")
undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo")
de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea")
in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ")
nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo")
pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf")
pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus")
in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ")
intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ")
incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")

Adjective in Germana cu definitie si declinare

Adjective in Germana cu definitie si declinare

Exemple de adjective folosite uzual în limba Germană cu definiţie şi declinarea

Partea de vorbire care însoţeşte şi indică însuşirile unui substantiv se numeşte adjectiv. În limba Germană adjectivele se scriu întotdeauna cu literă mică (excepţie fac adjectivele de la începutul propoziţiilor). Adjectivele Germane îşi schimbă forma după: gen, număr şi caz.

Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează adjectivele Germane, vom folosi în diferite exemple de fraze şi propoziţii, substantivul "pisică" (Katze) alături de adjectivul "mic(ă)" (klein), iar în paranteze vom stabili regulile de bază, utilizate în declinarea adjectivelor din limba Germană.

Exemplul 1: pisică mea este mică - Meine Katze ist klein

În acest exemplu adjectivul (klein) se află în propoziţie după substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie după un substantiv, atunci adjectivul în cauză nu primeste nici o terminaţie.)

Exemplul 2: mică mea pisică, este o drăguţă - Meine kleine Katze ist süß

În acest exemplu adjectivul (kleine) se află înainte de substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie înainte de un substantiv, atunci adjectivul în cauză va primi o terminaţie în functie de genul, numărul şi cazul substantivului.)

Declinarea Adjectivelor Germane:

Declinarea Adjectivelor Germane la prima vedere poate parea complicată, dar în realitate, doar cu puţină atenţie la detalii, puteţi deprinde declinarea rapid şi fără nici un fel de probleme. Declinarea Adjectivelor Germane poate fi împărţită în trei categorii importante: 1. Declinarea cu articolul hotărât numită şi Declinarea slabă, 2. Declinarea cu articolul nehotărât numită şi Declinarea mixtă, 3. Declinarea fără articol numită şi Declinarea tare. În tabelele următoare vom analiza în detaliu fiecare categorie importantă precizată anterior, iar ca exemple de adjective Germane, vom folosi adjectivul "mic(ă)" (klein).

1. Declinarea cu articol hotărât / Declinarea slabă

Declinarea slabă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol hotărât: der, die, das, den, dem, des.

Declinarea slabă:	Masculin	Feminin	Neutru	Plural
Nominativ	der kleine	die kleine	das kleine	die kleinen
Acuzativ	den kleinen	die kleine	das kleine	die kleinen
Dativ	dem kleinen	der kleinen	dem kleinen	den kleinen *
Genitiv	des kleinen ***	der kleinen	des kleinen ***	der kleinen

2. Declinarea cu articol nehotărât / Declinarea mixtă

Declinarea mixtă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol nehotărât: ein-, kein-.

Declinarea mixtă:	Masculin	Feminin	Neutru	Plural
Nominativ	ein kleiner	eine kleine	ein kleines	(keine) kleinen **
Acuzativ	einen kleinen	eine kleine	ein kleines	(keine) kleinen **
Dativ	einem kleinen	einer kleinen	einem kleinen	(keine) kleinen * / **
Genitiv	eines kleinen ***	einer kleinen	einer kleinen ***	(keiner) kleinen **

** - articolul nehotărât nu are plural, de aceea pentru a arăta forma de plural este folosit articolul nehotărât negat (kein).

3. Declinarea fără articol / Declinarea tare

Declinarea tare este folosită atunci când nu există nici un articol în vecinătatea adjectivului.

Declinarea tare:	Masculin	Feminin	Neutru	Plural
Nominativ	kleiner	kleine	kleines	kleine
Acuzativ	kleinen	kleine	kleines	kleine
Dativ	kleinem	kleiner	kleinem	kleinen *
Genitiv	kleinen ***	kleiner	kleinen ***	kleiner

* - În cazul Dativ plural, substantivul primeşte un -n suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: den kleinen wölfen (micii lupi)
*** - În cazul Genitiv masculin şi Genitiv neutru, substantivul primeşte un -(e)s suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: des kleinen Volkes (oamenii mici)

Gradul comparativ al Adjectivului în limba Germană:

Formarea gradului comparativ în limba Germană se face după regula următoare:
Adjectivul + terminaţia -er. exemplu: klein - kleiner / mic - mai mic

Formarea gradului comparativ de egalitate în limba Germană se face după regula următoare:
so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca tine

Formarea gradului comparativ de superioritate în limba Germană se face după regula următoare:
Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic decât tine

Adjective folosite uzual în Germană:

în Germană	în Română	în Germană	în Română
alt	vechi / bătrân	lang	lung
ähnlich	asemănător	langweilig	plictisitor
deutsch	german	langsam	încet
eigen	propriu	leicht	uşor
einfach	pur şi simplu	möglich	posibil
erste	primul	müde	obosit
falsch	greşit	neu	nou
ganz	totul	schnell	rapid
genau	exact	schön	frumos
gleich	aceeaşi	schwer	greu
groß	mare	spät	târziu
gut	bun	stark	puternic
hoch	înalt	verschieden	diferit
jung	tânăr	wahr	adevărat
klein	mic	wirtschaftlich	economic
kurz	scurt	wichtig	important